19 octombrie -Unii susţin că eu nu sunt încă o persoană reală, că numai mama există. Dar eu sunt o persoană reală, tot aşa cum o firimitură de pâine este totuşi pâine adevărată. Mama există. La fel şi eu.
23 octombrie -Acum tocmai a început să mi se deschidă gurița. Gândiți-vă, peste aproximativ un an de zile voi rade, iar mai târziu voi vorbi. Ştiu care va fi primul cuvânt pe care-l voi rosti: MAMA.
25 octombrie- Azi a început să-mi bată inima de una singura. De acum încolo ea va bate incetişor pentru tot restul vieții, fără ca vreodată sa se oprească pentru a se odihni! Iar după mulți ani va obosi. Se va opri şi după aceea voi muri.
2 noiembrie - Cresc câte puțin în fiecare zi. Încep sa mi se formeze mâinile şi picioarele. Dar trebuie sa mai aștept mult timp pana când aceste piciorușe ma vor înălța spre braţele mamei si pana când vor putea culege flori si îl vor putea îmbrățișa pe tata.
12 noiembrie - La mâini încep sa mi se formeze degețelele. Asa mici cum sunt, sunt de-a dreptul caraghioase! Cu ele voi putea mângâia parul mamei.
20 noiembrie - Abia astăzi doctorul i-a spus mamei ca eu exist aici, sub inima ei. Oh, cât de fericită trebuie sa fie! Ești fericită, mami?
25 noiembrie - Mami si tati probabil ca se gândesc ce nume sa-mi pună. Dar ei nici măcar nu știu sa sunt fetita. Vreau sa ma cheme Cati. Doar sunt mare deja.
10 decembrie - Îmi creşte parul. Este moale, strălucitor si mătăsos. Mă întreb cum este oare parul mamei?
3 decembrie - Acum aproape ca pot sa vad. În jurul meu este întuneric. Când mami mă va scoate în lume, în jur vor fi pretutindeni soare si flori. Dar, mai mult decît orice vreau s-o vad pe mami. Cum arăți, mami?
24 decembrie - Oare mami aude ticăitul inimii mele? Unii copii vin pe lume puțin bolnavi. Inima mea însă este puternică si sănătoasă. Bate într-una: tic-tac, tic-tac. Mami, vei avea o fetiţă sănătoasă!
28 decembrie - Astăzi mama mea m-a ucis.
\t>
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu